Toate ofertele Oportunitati Case/Vile Apartamente Birouri Terenuri Oferte Speciale
Oferte Speciale
Cautare dupa ID

Tranzacţiile imobiliare in 2013

După 4 ani de criză economică, implicit imobiliară, piaţa tranzacţiilor imobiliare a luat o turnură timid-pozitivă în anul 2013. Dacă in 2011-2012, majoritatea tranzacţiilor imobiliare era concentrată pe segmental rezidenţial  “Prima Casă” și relocarea birourilor, anul 2013 este mai activ în mai toate segmentele imobiliare, inclusiv cel rezidenţial de lux.
Spaţiile comerciale cu vad bun si preţ de închiriere atractiv sunt tranzacţionate într-un ritm mai alert. Chiriile medii pentru spaţiile comerciale prime, aflate în mod special în centre comerciale sunt de 50 euro/mp/lună, iar cele stradale foarte bine poziţionate, ajung pȃnă la 70 euro/mp/lună. În ceea ce privește preţul mediu de vȃnzare pentru mp util, acesta este în jur de 1.600 euro. Acivitate există și pentru spaţiile mici si medii, iar multe domenii de activitate comercială prosperă sau cel putin încearcă să răzbească in actualul mediu economic.
Chiar și terenurile agricole și industriale din zonele dezvoltate sau în curs de dezvoltare, au revenit in atenţia investitorilor. Lipsa infrastructurii rămȃne un impediment pentru dezvoltarea zonelor secundare, puţini fiind cei care pun înainte viziunea indrăzneaţă ce poate implica multe riscuri, în locul raţiunii și a strategiei pe termen lung.

Anul 2013 este anul celor care vor întradevar să facă tranzacţii imobiliare. Cerere există, desigur mult mai mică decȃt oferta, însă tranzacţia imobiliară se concretizează în momentul în care preţul cerut și cel oferit devine realist. Cine este bine ancorat în segmentul imobiliar și a avut posibilitatea sa urmarească evoluţia preţurilor în perioada de boom 2004-2008, are un termen clar de comparaţie. Imaginaţi-vă că mergeţi la un magazin de imbrăcăminte pentru a cumpăra anumite articole de îmbrăcăminte adecvate sezonului respectiv. Acestea au un anumit preţ care în perioada reducerilor poate scădea și cu 70%. Nu spune nimeni ca preţul iniţial era unul corect, că nu era prea mare. Insă la un moment dat puteaţi cumpăra acele articole de îmbrăcăminte la acel preţ, cu un adaos substanţial.

Aceleași produse cumpărate atunci, le puteţi cumpăra ulterior la jumatate de preţ sau chiar mai ieftin. De multe ori te simţi chiar păcălit cȃnd descoperi că ai cumpărat o cămașă cu 250 RON și o vezi peste 3 luni in magazin cu 80 RON la reduceri. La fel se intȃmplă și cu ofertele imobiliare. Nu spune nimeni că nu aveau un preţ mare, supraevaluat, însă preţul este dictat de cerere. Existau oameni dispuși să plătească sute de mii de euro pe un apartament de 3 camere, sau minim 1 milion de euro pentru o vilă, oameni care au cumpărat proprietăţi cu sute de mii de euro, milioane de euro și le-au văndut la jumatate de preţ forţaţi de diferite împrejurări. E adevărat, 1 Euro în perioada 2006-2008 era cotat la de 3.5 RON. In 2012, 1 Euro = 4.5 RON. Acest lucru nu inseamnă că nu se observă perioada de “reduceri”.
Pe de o parte cumpărătorii cred că nu se mai tranzacţionează nimic si dacă sunt interesaţi să achiziţioneze o proprietate, fac adevărate tururi de forţă la diverse imobile, analizează, compară ofertele, negociază și renegociază, aproape fiecare crezȃnd că este unicul client care a călcat pragul proprietarului în ultimile luni. Majoritatea consideră că dacă băncile nu mai dau credite așa de usor, înseamnă că nu mai dau credite deloc sau că toţi cei care achiziţionează o proprietate, o achiziţionează apelȃnd la credite.

Continuare...

Editorial scris de Brindusa Mutoiu